Hachiko: A Dog's Story (2009)

O sa incep aceasta descriere printr-un citat:"Cu cât cunosc mai multi oamenii, cu atât îmi iubesc mai mult câinele".in acest film remarcabil este vorba despre iubire neconditionata si loialitate,iubirea unui caine pentru stapanul sau...iubire pe care un om rareori o poate atinge in viata.Se spune ca noi, oamenii suntem cele mai coplexe fiinte de pe planeta..dar acest film m-a facut sa-mi pun unele intrebari.
Filmu incepe cu un catel inchis intr-o cutie,acesta fiind transportat in alta tara dar, la un moment dat pe peronul unei gari cutia cade de pe bagaje si catelul isi face loc printre aschiile cutiutei,face cativa pasi si intalneste un om care vorbea la telefon cu sotia sa,omul pe nume Parker (interpretat fenomenal de Richard Gere) se uita la catel,(dragoste la prima vedere)il ia in brate il mangaie pe caput si il duce acasa.Stiind ca sotia lui nu este de acord cu animale in casa il duce pe catel intr-o camera alaturata.Dupa putin timp catelul iese din camera si se duce in camera la cei 2 si incepe sa-l « pupe » pe stapanul sau.Sotia sa tipa si nu este de acord sa-l pastreze dar intr-un final cedeaza fiind convisa de legatura dintre cei 2.

Dupa cativa ani catelul se transfora intr-un caine de toata frumusetea,iar legatura dintre el si stapanul sau este din ce in ce mai puternica . Ridicandu-se in 2 labute Cainele (numit de Parker HACHIKO deoarece avea la gat un colier cu acest nume,) ajungea aproape la inaltimea lui Parker.



Intr-o zi Parker pleaca la servici iar Hachiko neputand sta fara el il urmareste(sapand o groapa pe sub gard) pana la gara,iar cand Parker se afla in tren il vede si coboara imediat si il ia in brate.Acesta incarca sa-l trimita akasa dar acesta nu pleaca,Parker fiind nevoit sa-l duca persoanal akasa,apoi pleaca din nou la servici.Cand se intoarce Parker are o surpriza cand coboara din tren si face cativa pasi il vede pe Hachiko asteptandu-l in acelasi loc in care il gasise dimineata, in fata peronului.Timul trece iar Hachiko il astapta mereu pe Parker in acelasi loc in fiecare zi pana cand....

Intr-o zi Parker pleaca la servici si in timp ce preada lectia elevilor sai fiind profesor are un atac de cord si moare...Toata familia in acel moment este distrusa dar Hachiko a ramas in acel loc in care isi astepta stapanul ore intregi pana cand cineva a venit si l-a luat...(urmatoarele scene din film ma-au facut sa plang ca un copil...nu credeam ca o sa plang vrodata la un film dar uite ca sa intamplat si nu mi-e rusiene sa recunosc..)In fiecare zi timp de peste 10 ani Hachiko venea si isi astepta stapanul in acelasi loc la aceiasi ora,ora cand se intorcea de la servici...

Dupa acei 10 ani sotia sa care a fugit din acel loc si a vandut casa a revenit in oras ducandu-se la mormanul sotului iar la intoarcere a trecut prin gara unde a ramas uimita vazandu-l pe Hachiko asteptand in acelasi loc...Mi se pare interesant cum cainele a ramas iar ea a fugit..cainele nu si-a abandonat niciodata stapanaul chiar daca poate stia ca acesta nu se va intoarce akolo niciodata...il astepta pentru a mai mai putea simti odata sentimentul de a-l revedea macar 1 singura data..

Finalul filmului este unul trist...dupa ceva ani Hachiko moare asteptandu-si stapanul Parker in acelasi loc..loc in care a asteptat in fiecare zi timp de peste 10 ani..
Un caine care sa,sacrificat pentru stapanul sau.Oare un om ar putea vrodata sa isi dea viata pentru un animal ?sau nu, pentru un animal pentru o persoana macar ?

Am inceput aceasta descriere cu un citat si o voi incheia tot cu unul : "Cu bucata mea de paine am hranit un om si-un caine...
Omul m-a uitat dar cainele...niciodata!"

Nota:11/10… film inspirat dintr-o poveste reala


by Nitza